Stiri – Citeste doar ceea ce merita

13 June 2011

Cele patru mari întrebări ale reorganizării României

Filed under: Stiri Politica — Tags: , — Stiri @ 11:13

Indiferent de numărul de judeţe în care va fi reorganizată până la urmă România, măsura va antrena schimbări profunde. Şi nu este vorba doar de procedurile de accesare a fondurilor europene sau de preschimbarea actelor populaţiei, ci şi de reconfigurarea partidelor politice şi a sferei lor de influenţă. Noile judeţe vor avea milioane de locuitori, actualele consilii judeţene vor fi desfiinţate, prefecturile şi instituţii deconcentrate vor trebui reconfigurate. Acestea sunt câteva dintre certitudinile care însoţesc ideea reorganizării României, idee lansată de preşedintele Traian Băsescu şi susţinută, aproape inevitabil, de PDL. Dincolo de acestea, proiectul ridică multe semne de întrebare iar în acest moment este practic imposibil de anticipat toate efectele unei astfel de măsuri.În primul rând, se pune întrebarea cine va conduce viitoarele super-judeţe? Adică, va exista în continuare un consiliu judeţean condus de un preşedinte? Sau va fi doar un prefect, aşa cum spun unii lideri ai opoziţiei când acuză Guvernul Boc că doreşte, de fapt, să preia controlul judeţelor? Potrivit declaraţiilor de până acum ale puterii, prima variantă este cea valabilă.

Prin urmare, dacă legea privind reorganizarea va fi adoptată de Parlament până la sfârşitul acestui an, aşa cum susţine PDL, la alegerile locale de la sfârşitul lunii mai-începutul lunii iunie 2012, românii vor fi chemaţi la urne să-şi aleagă primarii, preşedinţii de consiliu judeţean şi consilierii. Doar că graniţele judeţelor vor fi altfel.

Ce se întâmplă cu sutele de servicii publice deconcentrate?

În prezent, fiecare judeţ are zeci de instituţii publice deconcentrate: direcţii (silvică; veterinară şi pentru siguranţa alimentelor; a finanţelor publice; de muncă; pentru agricultură; de sănătate publică; pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional; pentru sport; de statistică; de telecomunicaţii), agenţii (domeniilor statului; pentru ocuparea forţei de muncă; de protecţie a mediului), inspectorate (teritoriale de muncă; în construcţie; şcolare; de Poliţie; de jandarmi; pentru situaţii de urgenţă; pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor) şi oficii (de cadastru şi publicitate imobiliară). La acestea se adaugă câte o casă judeţeană de pensii, casă de asigurări de sănătate, autoritate rutieră, gardă de mediu, comisariat judeţean pentru protecţia consumatorilor şi altele.

Prin desfiinţarea actualelor judeţe şi formarea altora, mai mari, toate aceste instituţii vor trebui reorganizate. Guvernul a fost însă atenţionat de preşedintele Traian Băsescu să nu se gândească doar la o simplă comasare a acestora, astfel încât să rezulte structuri stufoase, cu sute sau chiar mii de angajaţi.

Până acum, toate aceste structuri judeţene au constituit „rezervorul” cu funcţii pentru liderii locali ai partidelor de la putere. De altfel, sunt deja de notorietate discuţiile şi „împărţelile” de funcţii care au însoţit formarea ultimelor coaliţii de guvernare, pe principiul „eu vreau şefia de la agenţia X, ţi-o las ţie pe cea de la inspectoratul Y”.

Cum se va schimba competiţia electorală?

Pierderea a sute de funcţii în instituţiile deconcentrate nu reprezintă însă singurul efect pe care reorganizarea ţării îl va avea asupra partidelor. Fie ele la putere sau în opoziţie.

În primul rând, va deveni acerbă competiţia pentru viitoarele consilii judeţene. Atât la nivelul consilierilor, cât şi al şefilor de CJ. Şi nu este vorba doar de competiţia între partide, ci şi în interiorul acestora. De pildă, să presupunem că Vrancea, Buzău, Brăila, Galaţi şi Constanţa ar face parte din acelaşi judeţ. Atunci, mai întâi se vor război, direct sau prin interpuşi, Radu Mazăre de la Constanţa cu Marian Oprişan de la Focşani şi cu Dan Nica de la Galaţi. După tranşarea războiului din PSD, vor începe discuţiile cu partenerii de la PNL, mai exact cu Nini Săpunaru (Vrancea), Victor Paul Dobre (Galaţi) sau Adrian Scutaru (Buzău). În fine, candidatul USL se va lupta cu Cezar Preda (Buzău) sau Mircea Toader (Galaţi) ori cu alţi reprezentanţi PDL.  Inevitabil însă, mulţi dintre actualii lideri locali îşi vor vedea semnificativ diminuată puterea în viitoarele judeţe şi vor avea un acces mult îngreunat la banul public.

Schimbarea datelor de plecare în bătăliile electorale din 2012 bulversează şi strategiile de campanie ale partidelor. Cei mai afectaţi sunt cei de la Uniunea Social-Liberală, în condiţiile în care au demarat deja sondaje de opinie, în fiecare judeţ, pentru a vedea ce preferă electoratul pentru consiliul judeţean: un social-democrat, un liberal sau un conservator. Aceasta deoarece, potrivit protocolului USL, la şefia consiliilor judeţene vor fi candidaţi comuni.

Sursa: http://www.romanialibera.ro

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: